Nu-mi pierd speranța

Când puterile mă lasă

Și grijile pe suflet mă apasă,

Când sunt pe punctul de-a cădea

Și inima începe-a mă durea,

Mă rog la Dumnezeu;

Știu că aude glasul meu

Pentru că Îi aduc Slavă mereu,

Îl simt tot timpu-alăturea

Chiar dacă nu Îl pot vedea.

Când mă lovesc de greutăți

Și visurile-mi nu devin realități,

Nu-mi pierd speranța nicidecum,

Cu-ncredere merg pe al vieții drum;

Credința, cu adevărat m-ajută 

Să nu mă dau nicicând bătută,

Mă scoate-ntotdeauna la liman

Făcându-mă lumină să eman,

Ca să pot ține piept oricărui uragan.

Autor - Crisastemis

Din Volumul - Cu inima la Dumnezeu