Omul neprihănit,
De multe ori are de suferit
Din pricina omului nelegiuit,
Însă orice șut primit în spate
Trebuie să fie imboldul
De-a ajunge cât mai departe,
Cu fruntea sus, cu pieptu-n față,
Cu-n zâmbet larg pe față,
Cu-ncredere deplină-n Tatăl Sfânt,
Stăpânul întregului Pământ.
De fiece lacrimă amară vărsată
De o persoană nevinovată
Se va ține cont la Dreapta Judecată;
Cine face rău intenționat cuiva
De rău toată viața parte va avea,
Cei ce își urăsc semenii
Răsplata cuvenită-și vor primi.
Dumnezeu este Iubire, Bunătate,
Trece cu vederea unele păcate,
Pe altele le iartă, le șterge de pe listă;
Pe cei ce în greșeli voit persistă
Și nu vor degrabă a se îndrepta
Creatoru-i scoate de sub Pavăza Sa;
De nu se căiesc de faptele lor
Vor rămâne batjocura diavolilor...
În Iad vor ajunge vărsătorii de sânge,
Prigonitorii, răufăcătorii, blasfematorii,
Călcătorii de Lege; Furtună vor culege
Toți cei ce seamănă vânt... !
Până vor intra-n mormânt
Vor plăti cu vârf și îndesat,
Știe-n ce mod Cel ce ne-a creat.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Cu inima la Dumnezeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu